În cadrul evenimentului dedicat e-Guvernării – Romanian eGovernment Forum – care a avut loc în data de 12 apilie, 2010, Excelența Sa, Președintele Traian Băsescu, a ținut următurul discurs de deschidere:
”Această adunare a Guvernării electronice vizează toți actorii economici și sociali din România.
Companiile își pot plăti facturile fără pierdere de timp și energie, cetățenii se informează mai ușor, autoritățile pot face achiziții publice mult mai transparent sau pot organiza recensăminte mult mai rapid și mai ieftin. Mai mult decât atât, un sistem eficient de comunicare între cetățeni și autoritățile publice crează posibilitatea de reacții vizibile ale cetățenilor, fapt ce poate îmbunătăți major actul de guvernare.
În acest sens, am să vă dau un exemplu: în urma adoptării legii responsabilității fiscale, pe care o voi promulga zilele acestea, va fi nevoie ca toate sistemele electronice aflate la dispoziția ordonatorilor de credite să fie interoperabile și să permită planificarea, monitorizarea și raportarea veniturilor și cheltuielilor în timp real.
Pentru perioada următoare este nevoie ca efortul României în acest domeniu să se axeze pe dezvoltarea Sistemului Electronic Național și a platformei naționale e-România prin integrarea de noi servicii electronice, în paralel cu creșterea gradului de acces al populației la serviciile publice informatizate.
De asemenea, este nevoie de extinderea accesului la infrastructura de comunicații electronice pe bandă largă, pentru comunicațiile mici, urbane și rurale, ca premise esențiale ale trecerii la societatea informațională, astfel încât gradul de penetrare a serviciilor de comunicații electronice la nivelul populației să atingă un procent de 55% până în 2012. Sigur, este un obiectiv ambițios, dar este un obiectiv fără de care România rămâne în afara competitivității la nivel european.
În același timp, modernizarea infrastructurii de telecomunicații și extinderea acesteia nu trebuie să piardă din vedere nevoia de creștere a gradului de securitate a rețelelor de informații și a securității informațiilor în scopul creșterii gradului de protecție a cetățenilor, a administrației și a agenților economici.
În condițiile efectelor crizei economice globale aș dori să vă dau câteva exemple referitoare la modul în care societatea informațională poate să contribuie la relaxarea economiei. Producția pe scară largă a sistemelor de plăți electronice poate reduce economia subterană. Pentru România, beneficiul acestor sisteme este estimat la reducerea cu 10 până la 15% a economiei subterane, echivalentul a câtorva miliarde de euro anual.
Sistemul Electronic Național reprezintă o dovadă elocventă pentru beneficiile adoptării sistemelor electronice și evoluția în acest domeniu este, îmi permit să spun, îmbucurătoare. La începutul anului 2009, 800 de instituții erau conectate la acest sistem, pentru ca, în octombrie 2009, numărul acestora să fie de peste 11.500. De asemenea, numărul de licitații în Sistemul Electronic de Achiziții Publice a crescut de la sub 2% la peste 12% în prezent.
Aici trebuie să fac o mențiune: instituțiile publice parcă se feresc de sistemul de licitații electronice. Și îmi permit o recomandare făcută public către instituțiile publice din România să utilizeze la maxim sistemul de licitații electronice. Nu este doar un apel, vă rog să îl luați ca pe un avertisment. Sunt prea multe instituții care evită sistemul de licitații electronice. Voi urmări cu foarte mare atenție creșterea volumului de licitații electronice în care oamenii se întâlnesc mai puțin. Așa cum am mai spus-o și cu alte ocazii, consider, însă, că în centrul tuturor tematicelor legate de societatea informațională trebuie să se afle beneficiarul final – cetățeanul. Serviciile oferite acestuia, fie că sunt furnizate de sectorul public, fie de cel privat, trebuie să fie de calitate, adaptabile evoluției societății informaționale, dar în același timp trebuie să îi asigure acestuia garanția protecției datelor personale.
Vă multumesc!”